Mai știi formula de la sfârșitul basmelor?
-”Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți?”
Frumos, nu?
Ce vremuri! Când erai mic și ți se spuneau ori ți se citeau povești. Sau când ai început să ți le citești singur cu aviditate. Și fără interpret. (Caci rolul cititorului de povești către un copil este și sa-l ajute în decodificarea basmului – dar ăsta se pare că va fi un alt articol)
Când cresc mari, copiii deveniți adulți, cred că poveștile care le-au fost spuse erau doar ”povești de adormit copiii” și că viața e mult mai grea și mai complicată decât atât.
La drept vorbind, viața nu are cum să fie mai complicată de atât. Pentru că în basme lucrurile nu sunt deloc simple.
BASMUL
Există bine și există rău. Mult bine și mult rău. Există zmei, există vrăjitori și vrăjitoare, există balauri cu 3, 7 sau 12 capete, există castele fermecate și prințese adormite ori prinți blestemați.
Există porci care peste noapte își leapădă pielea de porc și se transformă în prinți care înfăptuiesc minuni doar pentru a primi de soție pe fata împăratului și jumătate din împărăție.
Există bestii sau broscoi care se preschimbă în prinți cu suflet mare și chip frumos numai prin simpla putere a unui sărut al dragostei adevărate. Există prințese care merg la bal, iar la miezul nopții își pierd pantoful, prințese care pot dormi pe o mulțime de saltele și să poată totuși simți disconfortul unui bob de mazăre ascuns dedesubtul lor.
Nu mai pare atât de simplu, nu-i așa? În lumea asta magică și aparent neverosimilă, partea reconfortantă e că binele învinge răul, ceea ce reduce din presiunea celui care e prins în poveste ca cititor sau ascultător.
REALITATEA
Iar pe de altă parte avem Realitatea unde diferența e că lucrurile nu sunt neapărat așa în ce privește finalul obligatoriu fericit.
Dar nici atât de diferite nu sunt. Nu avem neapărat balauri, vrăjitoare, prinți, prințese, regi și regine la tot pasul în viața de zi cu zi. Dar avem altceva. Avem OAMENI cu comportamente agresive, oameni cu comportamente pasive, oameni asertivi care pot exprima ce vor si ce gandesc fara a face rau nici altora nici lor înșile.
Iar comportamentele astea pot îmbrăca haina oricui. Poate fi rudă apropiată sau depărtată, prieten, cunoștință, vecin, coleg, necunoscut care se va comporta ca un adevărat erou de basm: va face rău, va face bine, va amenința, va înspăimânta, va iubi, va ajuta, va ocroti, va fi adevărat balaur care scuipă flăcări, zână bună sau Făt-Frumos plin de curaj.
În concluzie, viața nu e un basm. Dar nici foarte departe nu e de acesta. Personajele din basm pot avea corespondent în persoane din realitate, iar pentru ca binele să învingă, acesta trebuie susținut cu luptă, iubire și aliați de încredere.
Poate dacă ai putea măcar acum să înveți lecțiile alea din basme și să transformi metaforele în ceva concret… Poate ți-ar putea fi mai ușor să te trezești din somnul ăla greu în care te-ai cufundat în copilărie vrăjit(ă) de o poveste… Poate ai fi mai asumat(ă) și mai fericit(ă)… Și ai lupta mai mult pentru tine însuți/însăți.
14.02.2024
Claudia Scornea, psihoterapeut
Te pot ajuta să faci ordine în gândurile și în emoțiile tale
Whatsapp 0745258662